flocoșel sm [At: PANȚU, PL.² / Pl: ~ei / E: flocos + -el] 1 Ciupercă comestibilă din familia hydnaceelor, cu pălăria cărnoasă de culoare ruginie, gălbuie sau aurie, prevăzută cu numeroși ghimpi pe partea inferioară Si: bureți-țepoși (Hydnum repandum). 2 (Îc) ~-albastru Ciupercă din familia hydnaceelor, cu miros aromatic de anason, cu pălăria moale, plană, de culoare albastră-alburie (Hydnum suaveolens). 3 (Bot) Bureți-flocoși (Lactarius torminosus).

FLOCOȘEL sm. 🌿 1 Numele unei ciuperci comestibile, cu pălăria cărnoasă, de coloare ruginie, gălbuie sau alburie, uneori scămoasă pe deasupra; numit și „burete-țepos” (Hydnum repandum) (🖼 2140) ¶ 2 👉 BURETE-FLOCOS ¶ 3 ~-ALBASTRU, ciupercă de coloare albastră-alburie, cu miros aromatic de anason (Hydnum suaveolens) (🖼 2141) [flocos].

flocoșel s. m., pl. flocoșei, art. flocoșeii

flocoșel s. m., pl. flocoșei, art. flocoșeii

flocoșel s. m., pl. flocoșei, art. flocoșeii

FLOCOȘEL s. (BOT.; Hydnum repandum) (reg.) burete-țepos.

FLOCOȘEL s. v. burete-flocos.

FLOCOȘEL s. (BOT.; Hydnum repandum) (reg.) burete-țepos.

flocoșel s. v. BURETE-FLOCOS.

flocoșel, flocoșele, (flocășel), s.f. – Agrișă; fructul agrișului (Ribes uva-crispa), în formă de boabă verzuie, cu gust dulce-acrișor (ALR, 1961: 635). – Din flocos + suf. -el (DEX, MDA).

flocoșel, -e, (flocășel), s.f. – Agrișă; fructul agrișului (Rives uva-crispa), în formă de boabă verzuie, cu gust dulce-acrișor (ALR 1961: 635). – Din floc + -oșel.