11 definiții pentru flecări


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

flecări vti [At: JIPESCU, O. 112 / Pzi: ~resc / E: flecar] (Pfm) A spune fleacuri1 (5-8) (numai din dorința de a vorbi) Si: a trăncăni, (nob) a flecăi, (Trs; nob) a flecăti.

FLECĂRÍ, flecăresc, vb. IV. Intranz. și tranz. A spune fleacuri1; a trăncăni. – Din flecar.

FLECĂRÍ, flecăresc, vb. IV. Intranz. și tranz. A spune fleacuri1; a trăncăni. – Din flecar.

FLECĂRÍ, flecăresc, vb. IV. Intranz. A spune fleacuri, a trăncăni. Acei care flecăresc despre democrația formală sînt în realitate dușmanii omenirii. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 156, 5/2. ◊ Tranz. Decît să flecăriți la glume și la cîte nagode toate, mai bine spuneți-vă fiecare basmul său. ISPIRESCU, L. 67.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

flecărí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. flecărésc, imperf. 3 sg. flecăreá; conj. prez. 3 să flecăreáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FLECĂRÍ vb. a îndruga, a pălăvrăgi, a sporovăi, a trăncăni, (pop.) a cățăi, a dondăni, a flencăni, a fleoncăni, a tăifăsui, a tăinui, a troncăni, (înv. și reg.) a spori, (reg.) a hondrăni, a pălamojdi, a pălăvăcăi, a pălăvri, a pichirisi, a tăini, a tălălăi, a tolocăni, a torosi, a zăgrăi, (Mold.) a lehăi, a leorbăi, (prin nord-estul Olt.) a prociti, (prin Mold.) a pruji, (Transilv.) a stroncăni, (prin Munt.) a tândăli, (Ban.) a tonoci, (înv.) a bârfi, a limbuți, a vorovi, (fam.) a pupăi, (fig.) a clămpăni, a clănțăni, a cotcodăci, a dârdâi, a hodorogi, a măcina, a melița, a toca. (A ~ toată ziua.)

A FLECĂRÍ ~ésc intranz. A spune fleacuri; a vorbi mult și fără rost; a trăncăni; a pălăvrăgi. /Din flecar

flecărì v. 1. a spune fleacuri; 2. a vorbi multe și mărunte.

flecărésc v. intr. (d. fleac, fleoancă). Vorbesc prea mult, trăncănesc.

flecărí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. flecărésc, imperf. 3 sg. flecăreá; conj. prez. 3 sg. și pl. flecăreáscă

FLECĂRI vb. a îndruga, a pălăvrăgi, a sporovăi, a trăncăni, (pop.) a cățăi, a dondăni, a flencăni, a fleoncăni, a tăinui, a troncăni, (înv. și reg.) a spori, (reg.) a hondrăni, a pălamojdi, a pălăvăcăi, a pălăvri, a pichirisi, a tăini, a tălălăi, a tolocăni, a torosi, a zăgrăi, (Mold.) a lehăi, a leorbăi, (prin nord-estul Olt.) a prociti, (prin Mold.) a pruji, (Transilv.) a stroncăni, (prin Munt.) a tîndăli, (Ban.) a tonoci, (înv.) a bîrfi, a limbuți, a vorovi, (fam.) a pupăi, (fig.) a clămpăni, a clănțăni, a cotcodăci, a dîrdîi, a hodorogi, a măcina, a melița, a toca. (A ~ toată ziua.)


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

A FLECĂRI a bate apa în piuă, a clămpăni, a clănțăni, a da cu clanța, a-i da cu praftorița, a găvări, a îndruga verzi și uscate, a întinde pelteaua, a lungi pelteaua, a sporovăi, a spune vrute și nevrute, a toca, a toca câte-n stele și-n soare, a tolocăni ca o moară stricată, a umbla cu plosca / cu plugușorul, a vorbi verzi și uscate / vrute și nevrute, a zice vrute și nevrute.

Intrare: flecări
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • flecări
  • flecărire
  • flecărit
  • flecăritu‑
  • flecărind
  • flecărindu‑
singular plural
  • flecărește
  • flecăriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • flecăresc
(să)
  • flecăresc
  • flecăream
  • flecării
  • flecărisem
a II-a (tu)
  • flecărești
(să)
  • flecărești
  • flecăreai
  • flecăriși
  • flecăriseși
a III-a (el, ea)
  • flecărește
(să)
  • flecărească
  • flecărea
  • flecări
  • flecărise
plural I (noi)
  • flecărim
(să)
  • flecărim
  • flecăream
  • flecărirăm
  • flecăriserăm
  • flecărisem
a II-a (voi)
  • flecăriți
(să)
  • flecăriți
  • flecăreați
  • flecărirăți
  • flecăriserăți
  • flecăriseți
a III-a (ei, ele)
  • flecăresc
(să)
  • flecărească
  • flecăreau
  • flecări
  • flecăriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)