13 definiții pentru firmament


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FIRMAMÉNT, firmamente, s. n. Boltă cerească; cer2. – Din fr. firmament, lat. firmamentum.[1]

  1. În original, greșit:... lat. irmamentum. LauraGellner

firmament sn [At: I. NEGRUZZI, S. III, 332 / Pl: (rar) ~e / E: fr firmament, lat firmamentum] (Liv) Boltă cerească (acoperită de stele) Si: cer2.

FIRMAMÉNT s. n. (Livr.) Boltă cerească; cer2. – Din fr. firmament, lat. firmamentum.

FIRMAMÉNT s. n. (Livresc) Bolta cerească. Viața de matroz se petrece... între firmament și apă. GALACTION, O. I. 117. Firmamentul desfășoară peste noi O imensă zdreanță udă cu largi pete de noroi. TOPÎRCEANU, P.O. 83. ◊ Fig. Cu mare nerăbdare aștept «Luceafărul» cel nou, căruia îi urez covîrșitoare strălucire pe firmamentul culturii dacoromîne. CARAGIALE, O. VII 321.

FIRMAMÉNT s.n. (Liv.) Bolta cerului. [Pl. -te, -turi. / < fr. firmament, it. firmamento, lat. firmamentum].

FIRMAMÉNT s. n. bolta cerească. (< fr. firmament, lat. firmamentum)

FIRMAMÉNT ~e n. livr. Boltă cerească; cer. /<fr. firmament, lat. firmamentum

firmament n. boltă cerească pe care stelele par presărate.

*firmamént n., pl. e (lat. firmamentum, d. firmare, a întări). Bolta ceruluĭ. – La Dos. după pol. firmament.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

firmamént s. n., pl. firmaménte

firmamént s. n., pl. firmaménte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FIRMAMENT s. boltă, cer, (rar) arc, boltire, (înv.) crug, crîngul cerului, (fig.) tărie. (Un ~ plin de stele.)

Intrare: firmament
firmament1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: Ortografic, DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • firmament
  • firmamentul
  • firmamentu‑
plural
  • firmamente
  • firmamentele
genitiv-dativ singular
  • firmament
  • firmamentului
plural
  • firmamente
  • firmamentelor
vocativ singular
plural
firmament2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • firmament
  • firmamentul
  • firmamentu‑
plural
  • firmamenturi
  • firmamenturile
genitiv-dativ singular
  • firmament
  • firmamentului
plural
  • firmamenturi
  • firmamenturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

firmament

  • 1. Boltă cerească; cer.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: boltă cer (boltă) 3 exemple
    exemple
    • Viața de matroz se petrece... între firmament și apă. GALACTION, O. I. 117.
      surse: DLRLC
    • Firmamentul desfășoară peste noi O imensă zdreanță udă cu largi pete de noroi. TOPÎRCEANU, P. O. 83.
      surse: DLRLC
    • Cu mare nerăbdare aștept «Luceafărul» cel nou, căruia îi urez covîrșitoare strălucire pe firmamentul culturii dacoromîne. CARAGIALE, O. VII 321.
      surse: DLRLC

etimologie: