11 definiții pentru fină

din care

Explicative DEX

fi sf [At: PRAV. MOLD. 94 / V: (reg) hi~ / Pl: ~ne / E: fin] 1 Femeie considerată în raport cu nașii săi (de botez sau de cununie). 2 (Reg) Cumătră. 3 (Reg) Nănașă.

FI 👉 FIN1.

FIN2, -Ă, fini, -e, s. m. și f. Persoană considerată în raport cu nașii săi (de botez sau de cununie). – Lat. *filianus.

FIN2, -Ă, fini, -e, s. m. și f. Persoană considerată în raport cu nașii săi (de botez sau de cununie). – Lat. *filianus.

FIN1 sm., FI (pl. -ne) sf. 1 Persoana botezată în raport cu nașul sau cu nașa ei 👉 NAȘ 2 Persoana cununată în raport cu nunul sau cu nuna ei [ fiin < lat. *filianus].

FINIȘOA (pl. -re) sf. dim. FI.

FIN2, -Ă, fini, -e, s. m. și f. Persoană botezată sau cununată, considerată în raport cu nașii săi. Finii erau aproape toți mai săraci decît nașul. PAS, Z. I 175. Iar fina noastră llinca stă la vatră pe cînd scriem această carte. SADOVEANU, N. P. 279. La botez, ciobanul dărui finului său o oaie fătătoare. ISPIRESCU, L. 208.

FIN1 ~ă (~i, ~e) m. și f. (în ritualul creștin) Persoană privită în raport cu nașii săi (de botez sau de cununie). /<lat. filianus

1) fin, -ă s. (lat. *filianus, d. filius, fiŭ, de unde și alb. fiján. D. rom. vine rut. fyin, fyna, fyiyna). Cel botezat în raport cu nașu luĭ. Cel cununat în raport cu nuniĭ luĭ.

Ortografice DOOM

fi s. f., g.-d. art. finei; pl. fine

fi s. f., g.-d. art. finei; pl. fine

fi s. f., g.-d. art. finei; pl. fine

Intrare: fină
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fi
  • fina
plural
  • fine
  • finele
genitiv-dativ singular
  • fine
  • finei
plural
  • fine
  • finelor
vocativ singular
  • fi
  • fino
plural
  • finelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

fin, finisubstantiv masculin
fi, finesubstantiv feminin

  • 1. Persoană considerată în raport cu nașii săi (de botez sau de cununie). DEX '09 DLRLC
    diminutive: finișor
    • format_quote Finii erau aproape toți mai săraci decît nașul. PAS, Z. I 175. DLRLC
    • format_quote Iar fina noastră llinca stă la vatră pe cînd scriem această carte. SADOVEANU, N. P. 279. DLRLC
    • format_quote La botez, ciobanul dărui finului său o oaie fătătoare. ISPIRESCU, L. 208. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.