FINALIST, -Ă, finaliști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Sportiv sau echipă care participă la disputarea unei finale (3). 2. S. m. și f. Adept al finalismului. 3. Adj. Care aparține finalismului, privitor la finalism. – Din fr. finaliste.

finalist, ~ă [At: DA ms / Pl: ~iști, ~e / E: fr finaliste] 1 a Care aparține finalismului. 2 a Privitor la finalism. 3 smf Adept al finalismului. 4 sm Persoană care participă la disputarea unei finale (7).

FINALIST, -Ă, finaliști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care participă la disputarea unei finale (3). 2. S. m. și f. Adept al finalismului. 3. Adj. Care aparține finalismului, privitor la finalism. – Din fr. finaliste.

FINALIST, -Ă adj. Referitor la finalism, propriu finalismului. // s.m. și f. 1. Adept, partizan al finalismului. 2. Sportiv care participă la o finală. [< fr. finaliste].

FINALIST, -Ă I. adj., s. m. f. (adept, partizan) al finalismului. II. s. m. f. sportiv care participă la o finală. (< fr. finaliste)

finalist adj. m., s. m., pl. finaliști; adj. f., s. f. finalistă, pl. finaliste

finalist adj. m., s. m., pl. finaliști; adj. f., s. f. finalistă, pl. finaliste

finalist s. m., adj. m., pl. finaliști; f. sg. finalistă, pl. finaliste