filmic, ~ă a [At: DN³ / Pl: ~ici, ~ice / E: eg filmic, fr filmique] 1 Referitor la film Si: cinematografic, filmistic. 2 De film (4) Si: cinematografic (1-2).

FILMIC, -Ă adj. Referitor la film, de film. [Cf. fr. filmique].

FILMIC, -Ă adj. referitor la film (2). (< fr. filmique)

filmic, -ă adj. Referitor la film ◊ „Ca să fiu mai explicit, ar trebui să recurg la un corespondent cinematografic al termenului consacrat, în literatură, de «livresc». Filmic înseamnă altceva, așa că m-aș opri simplu, prin analogie, la «filmesc».” Luc. 11 III 67 p. 8. ◊ „Nenumărate sunt motivele de meditație asupra raporturilor realitate-mitologie filmică (foamea de mit, mitul ca o compensație, mitul ca refugiu, mitul ca instrument de manipulare etc. etc.) [...]” R.lit. 30 V 85 p. 21; v. și Cont. 25 VIII 67 p. 5 (din film + -ic; cf. fr. filmique; I. Iordan în SCL 4/64 p. 418, exemple din 1962; DN3, DEX-S)

filmic adj. m., pl. filmici; f. filmică, pl. filmice

*filmic adj. m., pl. filmici; f. filmică, pl. filmice

filmic adj. m., pl. filmici; f. sg. filmică, pl. filmice