FILIALĂ, filiale, s. f. 1. Instituție, întreprindere, asociație, organizație condusă și controlată de o unitate centrală. 2. Întreprindere controlată de altă întreprindere, cunoscută ca societate-mamă. [Pr.: -li-a-] – Din fr. filiale.

filială sf [At: CONTEMR, S. II, 1949, nr. 158 5/6 / P: ~li-a~ / Pl: ~le / E: fr filiale] Societate cu statut juridic distinct, dar condusă și controlată de o unitate centrală care deține mai mult de jumătate din capitalul său social.

FILIALĂ, filiale, s. f. Instituție, întreprindere, asociație, organizație condusă și controlată de o unitate centrală. [Pr.: -li-a-] – Din fr. filiale.

FILIALĂ, filiale, s. f. 1. Despărțămînt al unei persoane juridice care îndeplinește în total sau în parte funcțiile acesteia pe o porțiune din teritoriul pe care se exercită activitatea persoanei juridice. V. sucursală. Filiala din Cluj a Academiei Republicii Populare Romîne. ▭ Uniunea compozitorilor, consecventă liniei de descentralizare a vieții culturale, va putea înființa filiale în toate orașele țării, filiale dependente de organele conducătoare centrale ale Uniunii. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 158, 5/6. 2. Organizație dependentă și controlată de altă organizație. – Pronunțat: -li-a-.

FILIALĂ s.f. 1. Secție a unei instituții, a unei întreprinderi etc. recunoscută ca persoană juridică, care exercită anumite funcții date de instituția centrală pentru un teritoriu, pentru o anumită țară etc. 2. Organizație dependentă de o organizație superioară și controlată de aceasta. [Pron. -li-a-. / < fr. filiale, it. filiale].

FILIALĂ s. f. 1. secție a unei instituții, întreprinderi, societăți comerciale etc. recunoscută ca persoană juridică, care exercită anumite funcții date de instituția centrală pentru un teritoriu, pentru o anumită țară etc. 2. organizație dependentă de o organizație superioară și controlată de aceasta. (< fr. filiale)

FILIALĂ ~e f. Unitate aflată în subordinea unei instituții centrale care îndeplinește funcțiile într-un sector sau într-o regiune limitată. [Sil. -li-a-] /<fr. filiale

filială f. sucursală.

filială (desp. -li-a-) s. f., g.-d. art. filialei; pl. filiale

filială (-li-a-) s. f., g.-d. art. filialei; pl. filiale

filială s. f. (sil. -li-a-), g.-d. art. filialei; pl. filiale

FILIALĂ s. v. sucursală.

FILIALĂ s. agentură, agenție, reprezentanță, sucursală. (~ a unei bănci.)