7 definiții pentru fierbincior


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

fierbincior, ~oa a [At: CREANGĂ, A. 16 / Pl: ~i, ~oare / E: fierbinte + -ior] (Pop) 1-2 (Șhp) (Cam) fierbinte. 3-4 (Șhp) Aproape fierbinte. 5 (Gmț) (Mai degrabă) rece.

FIERBINCIÓR, -OÁRĂ, fierbinciori, -oare, adj. Diminutiv al lui fierbinte; aproape fierbinte. – Fierbinte + suf. -ior.

FIERBINCIÓR, -OÁRĂ, fierbinciori, -oare, adj. (Pop.) Diminutiv al lui fierbinte; aproape fierbinte. – Fierbinte + suf. -ior.

FIERBINCIÓR, -OÁRĂ, fierbinciori, -oare, adj. Diminutiv al lui fierbinte; aproape fierbinte. (Cu pronunțare regională) Au întins hoștinile ferbincioare pe o pînzătură și m-au înfășat cu ele peste tot. CREANGĂ, A. 16.[1]

  1. Var. mai veche a cuvântului, așa cum apare și-n cuprinsul definiției de față: ferbincior (vezi și „Scriban”). — LauraGellner

ferbincĭór, -oáră adj. Cam ferbinte.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fierbinciór (fier-) adj. m., pl. fierbincióri; f. fierbincioáră, pl. fierbincioáre

fierbinciór adj. m. (sil. fier-), pl. fierbincióri; f. sg. fierbincioáră, pl. fierbincioáre

Intrare: fierbincior
fierbincior adjectiv
  • silabație: fier-
adjectiv (A28)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fierbincior
  • fierbinciorul
  • fierbincioru‑
  • fierbincioa
  • fierbincioara
plural
  • fierbinciori
  • fierbinciorii
  • fierbincioare
  • fierbincioarele
genitiv-dativ singular
  • fierbincior
  • fierbinciorului
  • fierbincioare
  • fierbincioarei
plural
  • fierbinciori
  • fierbinciorilor
  • fierbincioare
  • fierbincioarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)