8 definiții pentru fideist (s.m.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FIDEÍST, -Ă, fideiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de fideism, privitor la fideism; caracteristic fideismului. 2. S. m. și f. Adept al fideismului. – Din fr. fidéiste.

FIDEÍST, -Ă, fideiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de fideism, privitor la fideism; caracteristic fideismului. 2. S. m. și f. Adept al fideismului. – Din fr. fidéiste.

fideist, ~ă [At: CONTEMP., S. II, 1949, nr 161, 2/1 / P: ~de-ist / Pl: ~iști, ~e / E: fr fidéiste] 1-2 a Care ține de fideism (1-2). 3-4 a Privitor la fideism (1-2). 5-6 a Caracteristic fideismului (1-2). 7-8 smf Adept al fideismului (1-2).

FIDEÍST, -Ă, fideiști, -ste, adj. Care se referă la fideism, caracteristic fideismului. Concepție fideistă. ♦ (Substantivat, m.) Adept al fideismului.

FIDEÍST, -Ă adj. Referitor la fideism, caracteristic fideismului. // s.m. și f. Adept al fideismului. [Pron. -de-ist. / < fr. fidéiste].

FIDEÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al fideismului. (< fr. fidéiste)

FIDEÍST2 ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Adept al fideismului. /<fr. fidéiste


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fideíst adj. m., s. m., pl. fideíști; adj. f., s. f. fideístă, pl. fideíste

fideíst adj. m., s. m., pl. fideíști; f. sg. fideístă, pl. fideíste

Intrare: fideist (s.m.)
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fideist
  • fideistul
  • fideistu‑
plural
  • fideiști
  • fideiștii
genitiv-dativ singular
  • fideist
  • fideistului
plural
  • fideiști
  • fideiștilor
vocativ singular
  • fideistule
  • fideiste
plural
  • fideiștilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

fideist, -ă (persoană) fideist fideistă

  • 1. Adept al fideismului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: