4 definiții pentru fidanța

fidanța vtr [At: DA ms / Pzi: ez / E: it fidanzare] (Iuz; itr) 1-2 A (se) logodi.

*fidanțéz v. tr. (it. fidanzare, d. lat. fides, it. fede, credință). Rar. Logodesc.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

Intrare: fidanța
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) fidanța fidanțare fidanțat fidanțând singular plural
fidanțea fidanțați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) fidanțez (să) fidanțez fidanțam fidanțai fidanțasem
a II-a (tu) fidanțezi (să) fidanțezi fidanțai fidanțași fidanțaseși
a III-a (el, ea) fidanțea (să) fidanțeze fidanța fidanță fidanțase
plural I (noi) fidanțăm (să) fidanțăm fidanțam fidanțarăm fidanțaserăm, fidanțasem*
a II-a (voi) fidanțați (să) fidanțați fidanțați fidanțarăți fidanțaserăți, fidanțaseți*
a III-a (ei, ele) fidanțea (să) fidanțeze fidanțau fidanța fidanțaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)