fetică sf [At: PANN, P. V. I, 55/2 / Pl: ~ici / E: fată + -ică] 1-4 (Pfm) Fetiță (1-4). 5 Plantă erbacee cu flori mici, albe-albăstrui, ale cărei frunze, de formă ovală, sunt consumate ca salată Si: salata-mielului (Valerianella locusta). 6 (Bot; reg) Păiuș (Festuca ovina). 7 (Bot; reg) Untișor (Ficaria verna).

FETICĂ s. f. 1. (Pop. și fam.) Fetiță. 2. Plantă erbacee cu flori mici, albe-albăstrui, ale cărei frunze, de formă ovală, sunt consumate ca salată (Valerianella olitoria). – Fată + suf. -ică.

FETICĂ f. (diminutiv de la fată) Plantă erbacee cu tulpina erectă, slab ramificată, cu frunze ovale, comestibile, și cu flori mărunte albe sau albăstrui. /fată + suf. ~ică

fetică (fetiță, plantă) s. f., g.-d. art. feticăi; pl. fetici

FETICĂ s. (BOT.; Valerianella locusta) (reg.) salata-mielului.

FETICĂ s. v. copilă, fetiță.