vetrice sf [At: BARONZI, L. 147 / V: (înv) vat~, văt~, vint~, (reg) ~icie, ~igă, ~ige, verti~, vitriță / Pl: ~ / E: ml *vietrix, -cis (<uietrix)] 1 (Reg; șîs ~a vătămatului) Plantă erbacee din familia compozitelor, cu tulpina dreaptă și ramificată, cu florile galbene-aurii, dispuse în corimb, folosită în medicina populară Si: vetricea (2), (reg) ferecea, mărun, roman², măruncă-neagră, iarba-raiului (Chrysanthemum vulgare). 2 (Reg) Diaree (1). 3 (Reg) Dizenterie. 4-5 (Ent; reg) (Larvă de) efemeridă² (2).