8 definiții pentru ferecat (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FERECÁT1 s. n. Ferecare. – V. fereca.

FERECÁT1 s. n. Ferecare. – V. fereca.

ferecat1 sn [At: DA / Pl: ~uri / E: fereca] 1-9 Ferecare (1-9).

ferecat2, ~ă [At: PSALT. SCH. 329/8 / V: făr~, ~ric~ / Pl: ~ați, ~e / E: fereca] 1 a Acoperit cu metal. 2 a Întărit prin legături metalice. 3 a (D. pietrele de moară) Zimțuit2. 4 a (D. bani) Zimțuit2. 5 a (Fig; d. persoane) Solid. 6 a (D. persoane) Încătușat2. 7 a (Fig) Strâns2. 8-9 smf, a (Om) captiv. 10 a (D. obiecte de artă, mai ales icoane) împodobit cu plăci de metal prețios (și bijuterii).

FERECÁT1 s. n. Acțiunea de a fereca.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FERECAT s. ferecare, șinuire, șinuit. (~ unei roți.)

Intrare: ferecat (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ferecat
  • ferecatul
  • ferecatu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • ferecat
  • ferecatului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ferecat (s.n.)

etimologie:

  • vezi fereca
    surse: DEX '09 DEX '98