3 definiții pentru feciorire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FECIORI, fecioresc, vb. IV. Intranz. (Pop.) A-și trăi perioada de flăcău sau de fată. – De la fecior.
A FECIORI ~esc intranz. rar 1) A fi fecior. 2) A-și petrece anii de feciorie. 3) înv. A servi în calitate de fecior într-o casă boierească. /Din fecior
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
feciori vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. fecioresc, 3 sg. feciorește
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: feciorire
feciorire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
feciori, feciorescverb
- 1. A-și trăi perioada de flăcău sau de fată. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
- fecior DEX '98 DEX '09