3 definiții pentru febricitare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FEBRICITA, febricitez, vb. I. Intranz. A avea febră (1). – Din fr. fébriciter.
FEBRICITA vb. I. intr. A avea febră. [< fr. fébriciter].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
febricita vb. (sil. -bri-), ind. prez. 1 sg. febricitez, 3 sg. și pl. febricitează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: febricitare
febricitare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
febricita, febricitezverb
etimologie:
- fébriciter DEX '09 DEX '98 DN