4 definiții pentru fărâmițat (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FĂRÂMIȚÁT2, -Ă, fărâmițați, -te, adj. Care s-a prefăcut în fărâmițe, care s-a sfărâmat în componente foarte mici. – V. fărâmița.

FĂRÂMIȚÁT2, -Ă, fărâmițați, -te, adj. Care s-a prefăcut în fărâmițe, care s-a sfărâmat în componente foarte mici. – V. fărâmița.

fărâmițat2, ~ă a [At: ARDELEANU, D. 297 / V: ~răm~, ~rămițit / Pl: ~ați, ~e / E: fr fărâmița] Transformat în fărâmițe.

FĂRÎMIȚÁT, -Ă, fărîmițați, -te, adj. Făcut fărîmițe, fărîmat, zdrobit.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FĂRÂMIȚÁT adj. v. mărunțit.

Intrare: fărâmițat (adj.)
fărâmițat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fărâmițat
  • fărâmițatul
  • fărâmițatu‑
  • fărâmița
  • fărâmițata
plural
  • fărâmițați
  • fărâmițații
  • fărâmițate
  • fărâmițatele
genitiv-dativ singular
  • fărâmițat
  • fărâmițatului
  • fărâmițate
  • fărâmițatei
plural
  • fărâmițați
  • fărâmițaților
  • fărâmițate
  • fărâmițatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

fărâmițat (adj.)

etimologie:

  • vezi fărâmița
    surse: DEX '98 DEX '09