3 definiții pentru fălfâit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

fălfâi v vz fâlfâi

FÎIFÎÍ, pers. 3 fîlfîie, vb. IV. Intranz. 1. A da din aripi, producînd zgomotul caracteristic zborului. Din cînd în cînd saltă dintr-o brazdă neagră o ciocîrlie care fîlfîie pe deasupra noastră și țîrîie ușurel. SADOVEANU, O. A. II 116. Și fîlfîie deasupra-i, gonindu-se în roate, Cu-aripele-ostenite, un alb ș-un negru corb. EMINESCU, O. I 93. ◊ (Metaforic) Și-i era sufletul luminat, căci încetase a fîlfîi în ființa lui fluturele negru al neliniștii. SADOVEANU, N. P. 61. Peste fruntea-i încinsă de lauri, Larg fîlfîit-a Aripa slavei. TOMA, C. V. 40. Neagră-n urmă-ți noaptea vine, Fîlfîind din aripi pline De mister. COȘBUC, P. I 220. 2. (Despre o pînză, un steag etc.) A flutura, a se legăna în bătaia vîntului. Un steag fîlfîia întipărit pe cerul verde. CAMILAR, N. I 73. Pe luciul Dunării... Ian că se zărea plutind, Cu lopețile vîslind, Cu pînzele fîlfîind, Un caic mare, bogat. ALECSANDRI. P. P. 124. ◊ Tranz. A sărit sprinten din mersul trenului, fîlfîindu-și pelerina bogată. GALAN, Z. R. 170. 3. (Despre o flacără) A pîlpîi. Pe pereți, în bezna rece, Fîlfîind ca o aripă, para focului se trece. VLAHUȚĂ, P. 62. Lampa fîlfîia lungă, ca și cînd ar fi vrut să ajungă tavanul. EMINESCU, N. 58. – Prez. ind. și: fîlfîiește (ALEXANDRESCU, M. 158). – Variante: fălfîi (ISPIRESCU, L. 276), fîlfăí (SAHIA. U.R.S.S. 7) vb. IV.

Intrare: fălfâit
fălfâit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fălfâit
  • fălfâitul
  • fălfâi
  • fălfâita
plural
  • fălfâiți
  • fălfâiții
  • fălfâite
  • fălfâitele
genitiv-dativ singular
  • fălfâit
  • fălfâitului
  • fălfâite
  • fălfâitei
plural
  • fălfâiți
  • fălfâiților
  • fălfâite
  • fălfâitelor
vocativ singular
plural

fâlfâi fâlfăi fălfâi

  • 1. intranzitiv unipersonal (Despre păsări) A da din aripi, producând zgomotul caracteristic care însoțește zborul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 5 exemple
    exemple
    • Din cînd în cînd saltă dintr-o brazdă neagră o ciocîrlie care fîlfîie pe deasupra noastră și țîrîie ușurel. SADOVEANU, O. A. II 116.
      surse: DLRLC
    • Și fîlfîie deasupra-i, gonindu-se în roate, Cu-aripele-ostenite, un alb ș-un negru corb. EMINESCU, O. I 93.
      surse: DLRLC
    • metaforic Și-i era sufletul luminat, căci încetase a fîlfîi în ființa lui fluturele negru al neliniștii. SADOVEANU, N. P. 61.
      surse: DLRLC
    • metaforic Peste fruntea-i încinsă de lauri, Larg fîlfîit-a Aripa slavei. TOMA, C. V. 40.
      surse: DLRLC
    • metaforic Neagră-n urmă-ți noaptea vine, Fîlfîind din aripi pline De mister. COȘBUC, P. I 220.
      surse: DLRLC
  • 2. intranzitiv tranzitiv A (se) legăna, a flutura o pânză, un steag, o batistă etc. în bătaia vântului sau prin mișcarea mâinii.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: flutura legăna attach_file 3 exemple
    exemple
    • Un steag fîlfîia întipărit pe cerul verde. CAMILAR, N. I 73.
      surse: DLRLC
    • Pe luciul Dunării... Ian că se zărea plutind, Cu lopețile vîslind, Cu pînzele fîlfîind, Un caic mare, bogat. ALECSANDRI. P. P. 124.
      surse: DLRLC
    • A sărit sprinten din mersul trenului, fîlfîindu-și pelerina bogată. GALAN, Z. R. 170.
      surse: DLRLC
  • 3. intranzitiv unipersonal Despre flăcări:
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: pâlpâi attach_file 2 exemple
    exemple
    • Pe pereți, în bezna rece, Fîlfîind ca o aripă, para focului se trece. VLAHUȚĂ, P. 62.
      surse: DLRLC
    • Lampa fîlfîia lungă, ca și cînd ar fi vrut să ajungă tavanul. EMINESCU, N. 58.
      surse: DLRLC
  • comentariu Prezent indicativ și: fâlfâiește.
    surse: DLRLC

etimologie:

  • Fâl + f[âl] + sufix -âi.
    surse: DEX '09 DEX '98