6 definiții pentru fățuit (adj.) fețuit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FĂȚUÍT2, -Ă, fățuiți, -te, adj. (Despre obiecte) Cu suprafața netezită, lustruită, cu aspect frumos; (despre suprafața unei construcții) cu tencuiala netezită. – V. fățui.

FĂȚUÍT2, -Ă, fățuiți, -te, adj. (Despre obiecte) Cu suprafața netezită, lustruită, cu aspect frumos; (despre suprafața unei construcții) cu tencuiala netezită. – V. fățui.

fățuit2, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~iți, ~e / E: fățui] 1 (D. obiecte) Cu suprafața netezită. 2 Lustruit2. 3 Poleit2. 4 (Pgn) Căruia i s-a dat un aspect frumos. 5 (Reg) Lucrat în grabă, superficial. 6 (Pfm; fig) Pălmuit2. 7 (Pfm; fig) Bătut2 (la față). 8 (D. suprafața unor construcții) Cu tencuiala netezită. 9 (Tăb; d. piele) Curățat de ultimele impurități rămase după cenușărit.

FĂȚUÍT2, -Ă, fățuiți, -te, adj. (Despre obiecte) Netezit, șlefuit, geluit; (despre construcții de zid) cu tencuiala netezită. Lemn fățuit. Prispă fățuită. – Variantă: fețuít, -ă adj.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FĂȚUÍT adj. 1. netezit, nivelat. (Zid ~.) 2. v. lustruit.

FĂȚUIT adj. 1. netezit, nivelat. (Zid ~.) 2. lustruit. (Obiect ~.)

Intrare: fățuit (adj.)
fățuit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fățuit
  • fățuitul
  • fățuitu‑
  • fățui
  • fățuita
plural
  • fățuiți
  • fățuiții
  • fățuite
  • fățuitele
genitiv-dativ singular
  • fățuit
  • fățuitului
  • fățuite
  • fățuitei
plural
  • fățuiți
  • fățuiților
  • fățuite
  • fățuitelor
vocativ singular
plural
fețuit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fețuit
  • fețuitul
  • fețui
  • fețuita
plural
  • fețuiți
  • fețuiții
  • fețuite
  • fețuitele
genitiv-dativ singular
  • fețuit
  • fețuitului
  • fețuite
  • fețuitei
plural
  • fețuiți
  • fețuiților
  • fețuite
  • fețuitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

fățuit (adj.) fețuit

etimologie:

  • vezi fățui
    surse: DEX '98 DEX '09