fâstâc² sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: nct] (Reg) 1 Ambiție (1). 2 Capriciu (1).

FÂSTÂC interj. (se folosește pentru a imita zgomotul unui corp care se agită). /Onomat.

fâstâc! int. ce imită sgomotul unui corp care se agită: svâc! în dreapta, fâstâc! în stânga ISP. [Onomatopee].

FISTIC, Mold. FÎSTÎC sm. I. 🌿 Arbust originar din Siria și Persia, al cărui fruct, de mărimea unui bob de fasole, conține un sîmbure verde, uleios și plăcut la gust, cînd e prăjit (Pistacia vera) (🖼 2113): rodiul, ~ul și terebentinul se află și astăzi, dar rari BIBL.. II. sm. și (pl. -icuri) sn. Fructul fisticului [tc. fystyc].

❍FÎSTÎC 👉 FISTIC.

2) fîstîc n., pl. e (cp. cu fîstîc 1, pin aluz. la coloare). Olt. Opregu din ainte.

fâstâc, fâstâcuri, s.n. (pop. și fam.) zăpăceală; uluire, perplexitate.