5 definiții pentru fâstâc


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

fâstâc2 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: nct] (Reg) 1 Ambiție (1). 2 Capriciu (1).

FÂSTÂC interj. (se folosește pentru a imita zgomotul unui corp care se agită). /Onomat.

fâstâc! int. ce imită sgomotul unui corp care se agită: svâc! în dreapta, fâstâc! în stânga ISP. [Onomatopee].

2) fîstî́c n., pl. e (cp. cu fîstîc 1, pin aluz. la coloare). Olt. Opregu din ainte.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

fâstâc, fâstâcuri, s.n. (pop. și fam.) zăpăceală; uluire, perplexitate.

Intrare: fâstâc
fâstâc1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fâstâc
  • fâstâcul
  • fâstâcu‑
plural
  • fâstâcuri
  • fâstâcurile
genitiv-dativ singular
  • fâstâc
  • fâstâcului
plural
  • fâstâcuri
  • fâstâcurilor
vocativ singular
plural
fâstâc2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N2)
Surse flexiune: Scriban
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fâstâc
  • fâstâcul
  • fâstâcu‑
plural
  • fâstâce
  • fâstâcele
genitiv-dativ singular
  • fâstâc
  • fâstâcului
plural
  • fâstâce
  • fâstâcelor
vocativ singular
plural
fâstâc3 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: Scriban
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fâstâc
  • fâstâcul
  • fâstâcu‑
plural
  • fâstâci
  • fâstâcii
genitiv-dativ singular
  • fâstâc
  • fâstâcului
plural
  • fâstâci
  • fâstâcilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)