6 definiții pentru fâțâit (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FÂȚÂÍT s. n. Fâțâială. – V. fâțâi.

FÂȚÂÍT s. n. Fâțâială. – V. fâțâi.

fâțâit1 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: fâțâi] Fâțâială.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FÂȚÂÍT s. v. agitație, animație, colcăială, foială, foire, forfotă, forfoteală, frământare, furnicare, mișcare, mișuială, mișunare, roială, viermuială, viermuire.

fîțîit s. v. AGITAȚIE. ANIMAȚIE. COLCĂIALĂ. FOIALĂ. FOIRE. FORFOTĂ. FORFOTEALĂ. FRĂMÎNTARE. FURNICARE. MIȘCARE. MIȘUIALĂ. MIȘUNARE. ROIALĂ. VIERMUIALĂ. VIERMUIRE.

Intrare: fâțâit (s.n.)
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fâțâit
  • fâțâitul
  • fâțâitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • fâțâit
  • fâțâitului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

fâțâit (s.n.)

etimologie:

  • vezi fâțâi
    surse: DEX '98 DEX '09