5 definiții pentru fâșneață (s.f.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FÂȘNEÁȚĂ, fâșnețe, adj., s. f. (Fam.) (Fată, femeie) iute, sprintenă, neastâmpărată, vioaie. – Fâș1 + suf. -neață.

FÂȘNEÁȚĂ, fâșnețe, adj., s. f. (Fam.) (Fată, femeie) iute, sprintenă, neastâmpărată, vioaie. – Fâș1 + suf. -neață.

fîșnéț n., pl. e, saŭ fîșneáță f., pl. ețe (imit. d. fîș-fîș, ca și foșnesc). Mold. Fam. Copil orĭ persoană prea mică: ce caută fîșnețele istea pe aicĭ? cine e fîșneața asta de om? V. flecușteț.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fâșneáță (fam.) adj. f., s. f., pl. fâșnéțe

fâșneáță adj. f., s. f., g.-d. art. fâșnéței; pl. fâșnéțe


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

fâșneață, fâșnețe s. f. fată sau femeie sprintenă, vioaie, neastâmpărată

Intrare: fâșneață (s.f.)
fâșneață1 (s.f.) substantiv feminin admite vocativul
substantiv feminin (F12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fâșneață
  • fâșneața
plural
  • fâșnețe
  • fâșnețele
genitiv-dativ singular
  • fâșnețe
  • fâșneței
plural
  • fâșnețe
  • fâșnețelor
vocativ singular
  • fâșneață
  • fâșneațo
plural
  • fâșnețelor

fâșneață

  • 1. familiar (Fată, femeie) iute, sprintenă, neastâmpărată, vioaie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • O fată fâșneață.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Fâș + sufix -neață.
    surse: DEX '09 DEX '98