7 definiții pentru exultare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
EXULTARE, exultări, s. f. Acțiunea de a exulta și rezultatul ei; exultație. [Pr.: eg-zul-] – V. exulta.
EXULTARE, exultări, s. f. Acțiunea de a exulta și rezultatul ei; exultație. [Pr.: eg-zul-] – V. exulta.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
exultare sf [At: LM / Pl: ~tări / E: exulta] Manifestare a unei mari bucurii Si: exultație (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EXULTARE s.f. Acțiunea de a exulta și rezultatul ei; exultație. [< exulta].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*exultațiúne f. (lat. exultátio). Acțiunea de a exulta. – Și -áție și -áre.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
exultare [x pron. gz] s. f., g.-d. art. exultării; pl. exultări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
exultare [x pron. gz] s. f., g.-d. art. exultării; pl. exultări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
exultare s. f. [x pron. gz], g.-d. art. exultării; pl. exultări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- pronunție: egzultare
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
exultare, exultărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a exulta și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: exultație
etimologie:
- exulta DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.