11 definiții pentru extrădare
din care- explicative DEX (8)
- ortografice DOOM (3)
Explicative DEX
EXTRĂDARE, extrădări, s. f. Acțiunea de a extrăda și rezultatul ei; predare de către un stat altui stat a unui infractor care se găsește pe teritoriul său, spre a fi judecat sau spre a-și executa pedeapsa. – V. extrăda.
EXTRĂDARE, extrădări, s. f. Acțiunea de a extrăda și rezultatul ei; predare de către un stat altui stat a unui infractor care se găsește pe teritoriul său, spre a fi judecat sau spre a-și executa pedeapsa. – V. extrăda.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
extrădare sf [At: CALENDAR (1861), 24/4 / V: (înv) est~ / Pl: ~dări / E: extrăda] Predare către alt stat a unei persoane urmărite sau condamnate, în condițiile prevăzute de lege Si: extrădat1.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*EXTRĂDARE sf. ⏲ Faptul de a extrăda: ~a unui refugiat politic.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
EXTRĂDARE, extrădări, s. f. Acțiunea de a extrăda. Cerere de extrădare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EXTRĂDARE s.f. Acțiunea de a extrăda. [< extrăda].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
estrădare sf vz extrădare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
extradare f. 1. acțiunea de a preda unui guvern străin, care îl reclamă, pe unul din naționalii săi acuzați de o crimă: extradarea refugiaților politici.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*extradáre f. Acțiunea de a extrada. – Și extrădare (după trădez).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
extrădare s. f., g.-d. art. extrădării; pl. extrădări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
extrădare s. f., g.-d. art. extrădării; pl. extrădări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
extrădare s. f. → trădare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
extrădare, extrădărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a extrăda și rezultatul ei; predare de către un stat altui stat a unui infractor care se găsește pe teritoriul său, spre a fi judecat sau spre a-și executa pedeapsa. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Cerere de extrădare. DLRLC
-
etimologie:
- extrăda DEX '09 DEX '98 DN