8 definiții pentru extaziat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
EXTAZIÁT, -Ă, extaziați, -te, adj. Căzut în extaz, plin de admirație, cuprins de extaz; p. ext. încântat, fermecat. [Pr.: -zi-at] – V. extazia.
EXTAZIÁT, -Ă, extaziați, -te, adj. Căzut în extaz, plin de admirație, cuprins de extaz; p. ext. încântat, fermecat. [Pr.: -zi-at] – V. extazia.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
extaziat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: extazia] 1-4 Extaziere (1-4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
extaziat2, ~ă a [At: HELIADE, O. I 69 / V: ecst~, est~, ~asi~ / Pl: ~ați, ~e / E: extazia] 1 Cuprins de exaltare. 2 Cuprins de admirație, uimire, încântare etc. 3 (Rar; d. sentimente) Paroxistic.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EXTAZIÁT, -Ă, extaziați, -te, adj. (Despre persoane) Căzut în extaz, cuprins de extaz; încîntat, fermecat. Da să vezi lecții ce face la pension! Noi rămîneam cîteodată extaziate... nici nu mai știam unde ne găsim. VLAHUȚĂ, O. A. III 40. Iată-ne dar și noi extaziați dinaintea acestei sublime priveliști. ODOBESCU, S. I 230. ♦ (Despre sentimente) Plin de extaz. Capul fetei plecat pe pieptul iubitului trebuie să exprime iubirea, dar această imagine plastică... e departe de a exprima acea iubire fierbinte, extaziată, neliniștită pe care o zugrăvește Eminescu. GHEREA, ST. CR. III 368. – Pronunțat: -zi-at.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*extaziát, -ă adj. Beat de admirațiune: a rămînea extaziat în aintea unuĭ spectacul.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
estasiat, ~ă a vz extaziat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
estaziat, ~ă a vz extaziat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
extaziát adj. m., pl. extaziáți; f. sg. extaziátă, pl. extaziáte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
extaziat, extaziatăadjectiv
- 1. Căzut în extaz, plin de admirație, cuprins de extaz. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Da să vezi lecții ce face la pension! Noi rămîneam cîteodată extaziate... nici nu mai știam unde ne găsim. VLAHUȚĂ, O. A. III 40. DLRLC
- Iată-ne dar și noi extaziați dinaintea acestei sublime priveliști. ODOBESCU, S. I 230. DLRLC
- Capul fetei plecat pe pieptul iubitului trebuie să exprime iubirea, dar această imagine plastică... e departe de a exprima acea iubire fierbinte, extaziată, neliniștită pe care o zugrăvește Eminescu. GHEREA, ST. CR. III 368. DLRLC
-
etimologie:
- extazia DEX '98 DEX '09