10 definiții pentru expresionist (s.m.)

EXPRESIONÍST, -Ă, expresioniști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de expresionism, care reprezintă expresionismul. 2. S. m. și f. Adept al expresionismului. [Pr.: -si-o-] – Din fr. expresionniste.

EXPRESIONÍST, -Ă, expresioniști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de expresionism, care reprezintă expresionismul. 2. S. m. și f. Adept al expresionismului. [Pr.: -si-o-] – Din fr. expresionniste.

EXPRESIONÍST, -Ă, expresioniști, -ste, adj. Care ține de expresionism, care reprezintă expresionismul. [În încăpere] cîteva tablouri cenușii expresioniste. CAMIL PETRESCU, T. II 7. ♦ (Substantivat) Adept al expresionismului.

expresioníst (-si-o-) adj. m., s. m., pl. expresioníști; adj. f., s. f. expresionístă, pl. expresioníste

expresioníst adj. m., s. m. (sil. -si-o-), pl. expresioníști; f. sg. expresionístă, pl. expresioníste

expresionístă s. f., g.-d. art. expresionístei; pl. expresioníste

EXPRESIONÍST, -Ă adj. Referitor la expresionism. // s.m. și f. Adept al expresionismului. [< fr. expressionniste].

EXPRESIONÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al expresionismului. (< fr. expressionniste)

EXPRESIONÍST2 ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Adept al expresionismului. /<fr. expressionniste

EXPRESIONÍST1 ~stă (~ști, ~ste) Care ține de expresionism; propriu expresionismului. /<fr. expressionniste

Intrare: expresionist (s.m.)
expresionist substantiv masculin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular expresionist expresionistul
plural expresioniști expresioniștii
genitiv-dativ singular expresionist expresionistului
plural expresioniști expresioniștilor
vocativ singular
plural