11 definiții pentru expeditoare

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EXPEDITOR, -OARE, expeditori, -oare, s. m. și f., adj. (Persoană fizică sau juridică) având sarcina de a expedia scrisori, pachete, bani etc.; trimițător. – Din fr. expéditeur.

EXPEDITOR, -OARE, expeditori, -oare, s. m. și f., adj. (Persoană fizică sau juridică) care expediază scrisori, pachete, bani etc.; trimițător. – Din fr. expéditeur.

EXPEDITOR, -OARE, expeditori, -oare, s. m. și f. Persoană care expediază scrisori, pachete, mărfuri etc. Expeditorul unei scrisori. ◊ (Adjectival) Poșta, cînd adresantul lipsește, păstrează banii numai cîteva zile, după care îi înapoiază biuroului expeditor. CARAGIALE, O. VII 402.

EXPEDITOR, -OARE s.m. și f. Cel care expediază scrisori, bani etc.; trimițător. [Cf. fr. expéditeur, lat. expeditor].

EXPEDITOR, -OARE s. m. f. cel care expediază scrisori, colete, bani etc. (< fr. expéditeur)

EXPEDITOR ~oare (~ori, ~oare) m. și f. Lucrător însărcinat cu expedierea coletelor, scrisorilor etc. /<fr. expéditeur

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

expeditor adj. m., s. m., pl. expeditori; adj. f., s. f. sg. și pl. expeditoare; abr. (pe trimiteri poștale) Exp.

expeditor adj. m., s. m., pl. expeditori; adj. f., s. f. sg. și pl. expeditoare; abr. exp.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

EXPEDITOR s., adj. trimițător. (~ al coletului.)

EXPEDITOR s., adj. trimițător. (~ al coletului.)

Intrare: expeditoare
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • expeditoare
  • expeditoarea
plural
  • expeditoare
  • expeditoarele
genitiv-dativ singular
  • expeditoare
  • expeditoarei
plural
  • expeditoare
  • expeditoarelor
vocativ singular
  • expeditoare
  • expeditoareo
plural
  • expeditoarelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

expeditor, expeditorisubstantiv masculin
expeditoare, expeditoaresubstantiv feminin
expeditor, expeditoareadjectiv

  • 1. (Persoană fizică sau juridică) având sarcina de a expedia scrisori, pachete, bani etc. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: trimițător
    • format_quote Expeditorul unei scrisori. DLRLC
    • format_quote Poșta, cînd adresantul lipsește, păstrează banii numai cîteva zile, după care îi înapoiază biuroului expeditor. CARAGIALE, O. VII 402. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.