7 definiții pentru exorbitanță
Explicative DEX
EXORBITANȚĂ, exorbitanțe, s. f. Caracterul a ceea ce este exorbitant; scumpire sau scumpete excesivă. – Din fr. exorbitance.
EXORBITANȚĂ, exorbitanțe, s. f. Caracterul a ceea ce este exorbitant; scumpire sau scumpete excesivă. – Din fr. exorbitance.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
exorbitanță sf [At: LM / Pl: ~țe / E: fr exorbitance] 1-2 Caracterul a ceea ce este exorbitant (1-2). 3-4 Scumpire sau scumpete excesivă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EXORBITANȚĂ s.f. Caracterul a ceea ce este exorbitant; scumpire excesivă. [< fr. exorbitance].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EXORBITANȚĂ s. f. caracterul a ceea ce este exorbitant. (< fr. exorbitance)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
!exorbitanță (desp. e-xor-/ex-or-) s. f., g.-d. art. exorbitanței
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!exorbitanță (rar) (e-xor-/ex-or-) s. f., g.-d. art. exorbitanței; pl. exorbitanțe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
exorbitanță s. f. (sil. mf. ex-), g.-d. art. exorbitanței; pl. exorbitanțe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: e-xor-, ex-or-
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOOM 3, DOOM 2 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
exorbitanță, exorbitanțesubstantiv feminin
- 1. Caracterul a ceea ce este exorbitant; scumpire sau scumpete excesivă. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- exorbitance DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.