6 definiții pentru exmatriculare

EXMATRICULÁRE, exmatriculări, s. f. Acțiunea de a exmatricula și rezultatul ei; ștergere din matricolă; eliminare definitivă. – V. exmatricula.

EXMATRICULÁRE, exmatriculări, s. f. Acțiunea de a exmatricula și rezultatul ei; ștergere din matricolă; eliminare definitivă. – V. exmatricula.

EXMATRICULÁRE, exmatriculări, s. f. Acțiunea de a exmatricula.

exmatriculáre (-ma-tri-) s. f., g.-d. art. exmatriculắrii; pl. exmatriculắri

exmatriculáre s. f. (sil. -tri-), g.-d. art. exmatriculării; pl. exmatriculări

EXMATRICULÁRE s.f. Acțiunea de a exmatricula și rezultatul ei; ștergere din matricole; eliminare definitivă. [< exmatricula].

Intrare: exmatriculare
exmatriculare substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular exmatriculare exmatricularea
plural exmatriculări exmatriculările
genitiv-dativ singular exmatriculări exmatriculării
plural exmatriculări exmatriculărilor
vocativ singular
plural