7 definiții pentru exhaustor (pl. exhaustoare)

EXHAUSTÓR, exhaustoare, s. n. 1. Ventilator folosit la evacuarea forțată a gazelor, a suspensiilor de particule solide din aer etc. dintr-o încăpere, dintr-o nișă, dintr-o exploatare minieră subterană etc. 2. Dispozitiv pentru alimentarea carburatorului. [Acc. și: exhaústor.Pr.: -ha-us-] – Din fr. exhausteur.

EXHAUSTÓR, exhaustoare, s. n. 1. Ventilator folosit la evacuarea forțată a gazelor, a suspensiilor de particule solide din aer etc. dintr-o încăpere, dintr-o nișă, dintr-o exploatare minieră subterană etc. 2. Dispozitiv pentru alimentarea cu carburant a carburatorului. [Acc. și: exhaústor.Pr.: -ha-us-] – Din fr. exhausteur.

exhaustór (-ha-us-) s. n., pl. exhaustoáre

exhaustór s. n. (sil. -ha-us-), pl. exhaustoáre

EXHAUSTÓR s.n. 1. Ventilator centrifugal folosit la absorbirea aerului sau a altor gaze din încăperi închise. 2. Dispozitiv pentru alimentarea cu carburant a carburatorului. [Pl. -oare, (s.m.) -ori. / < fr. exhausteur, cf. lat. exhaustorius].

EXHAUSTÓR s. n. 1. ventilator centrifugal pentru aspirarea și evacuarea aerului sau a altor gaze din încăperi închise. 2. aparat pentru a ridica un lichid dintr-un rezervor plasat mai jos. ◊ dispozitiv pentru alimentarea cu carburant a carburatorului. (< fr. exhausteur)

EXHAUSTÓR ~oáre n. 1) Ventilator folosit pentru evacuarea aerului impurificat sau a gazelor din încăperi închise. 2) Dispozitiv pentru alimentarea carburatorului cu carburant. /<fr. exhausteur

Intrare: exhaustor (pl. exhaustoare)
exhaustor (pl. exhaustoare) substantiv neutru
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular exhaustor exhaustorul
plural exhaustoare exhaustoarele
genitiv-dativ singular exhaustor exhaustorului
plural exhaustoare exhaustoarelor
vocativ singular
plural