etimologist, ~ă [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~giști, ~e / E: fr étymologiste] (Lin) 1 smf Etimolog. 2-3 smf Adept al etimologismului (1-2). 4-5 a Care aparține etimologismului (1-2). 6-7 a Referitor la etimologism (1-2). 8-9 a Care reflectă etimologismul (1-2). 10-11 a Conform cu etimologismul (1-2).

* ETIMOLOGIST sm. 📖 1 Învățat care se ocupă cu cercetarea etimologiilor ¶ 2 Partizan al ortografiei etimologice [fr.].

*ETIMOLOGIST sm. 📖 1 Învățat care se ocupă cu cercetarea etimologiilor ¶ 2 Partizan al ortografiei etimologice [fr.].

ETIMOLOGIST, etimologiști, s. m. 1. Specialist care se ocupă cu etimologia. 2. Partizan al ortografiei etimologice. Latiniștii au fost etimologiști.

ETIMOLOGIST, etimologiști, s. m. 1. Specialist care se ocupă cu etimologia. 2. Partizan al ortografiei etimologice. – Fr. étymologiste.

ETIMOLOGIST, -Ă s.m. și f. 1. Specialist în etimologie; etimolog. 2. Partizan al ortografiei etimologice. [Cf. fr. étymologiste].

ETIMOLOGIST, -Ă s. m. f. specialist în etimologie; etimolog. (< fr. étymologiste)

ETIMOLOGIST ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Specialist în etimologie. /<fr. étymologiste

etimologist m. 1. cel ce se ocupă cu cercetarea etimologiilor; 2. partizan al ortografiei etimologice.

*etimologíst, -ă s. Etimolog. Partizan al ortografiiĭ etimologice. Adj. Ortografie etimologistă.

*etimológ m. (vgr. etymológos). Cel care se ocupă de etimologie. – Uniĭ zic etimologist (după fr.). Cp. cu astro-, geo-, zoo-log.

etimologist s. m., pl. etimologiști

etimologist s. m., pl. etimologiști

etimologist s. m., pl. etimologiști

ETIMOLOGIST s. m. (cf. fr. étymologiste): 1. specialist în etimologie (v.). 2. adept al ortografiei etimologice (v. ortografie).