9 definiții pentru esperantist (s.m.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ESPERANTIST, -Ă, esperantiști, -ste, adj., s. m. și f. (Persoană) care se ocupă de studiul limbii esperanto; specialist în esperanto. – Din fr. espérantiste.

ESPERANTIST, -Ă, esperantiști, -ste, adj., s. m. și f. (Persoană) care se ocupă de studiul limbii esperanto; specialist în esperanto. – Din fr. espérantiste.

esperantist, ~ă [At: GRAUR, I. L. 275 / Pl: ~iști, ~e / E: fr espérantiste] 1-2 smf, a (Persoană) care susține utilizarea limbii esperanto. 3-4 smf, a (Persoană) care se ocupă cu studiul limbii esperanto. 5 a Care este specific limbii esperanto. 6 a Care se referă la limba esperanto. 7 a Care aparține limbii esperanto. 8 a Care provine din limba esperanto.

ESPERANTIST, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care se ocupă cu studiul limbii esperanto. [< fr. espérantiste].

ESPERANTIST, -Ă adj., s. m. f. (cel) care se ocupă cu studiul limbii esperanto. (< fr. espérantiste)

esperantist, -ă s.m.f (lingv.) ◊ Esperantiștii, adică susținătorii limbii universale esperanto, nu-și pierd nicidecum speranța și la un recent congres internațional desfășurat în Canada [...] au emis ideea că limba esperanto se îndreaptă spre «maturitate».” Săpt. 14 IX 84 p. 2 (din fr. espérantiste; DEX)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

esperantist adj. m., s. m., pl. esperantiști; adj. f., s. f. esperantistă, pl. esperantiste

esperantist adj. m., s. m., pl. esperantiști; adj. f., s. f. esperantistă, pl. esperantiste

esperantist adj. m., s. m., pl. esperantiști; f. sg. esperantistă, pl. esperantiste

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ESPERANTIST s. m. (< fr. espérantiste): adept al limbii internaționale esperanto.

Intrare: esperantist (s.m.)
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • esperantist
  • esperantistul
  • esperantistu‑
plural
  • esperantiști
  • esperantiștii
genitiv-dativ singular
  • esperantist
  • esperantistului
plural
  • esperantiști
  • esperantiștilor
vocativ singular
  • esperantistule
  • esperantiste
plural
  • esperantiștilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

esperantist, esperantiștisubstantiv masculin
esperantistă, esperantistesubstantiv feminin
esperantist, esperantistăadjectiv

  • 1. (Persoană) care se ocupă de studiul limbii esperanto; specialist în esperanto. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.