13 definiții pentru escalada excalada


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

escalada [At: HELIADE, D. J. 16/14 / V: (înv) exc~, (îvr) scalada / Pzi: ~dez / E: fr escalader] 1 vt (Îvr; c. i. o cetate sau un alt loc fortificat) A asalta cu ajutorul scărilor. 2 vt A trece peste un obstacol înalt, cățărându-se sau folosind alte mijloace. 3-4 vtr (C. i. un loc înalt și abrupt) A urca. 5 vr (Fig; d. stări conflictuale) A se intensifica.

ESCALADÁ, escaladez, vb. I. Tranz. A se cățăra pe un zid sau pe un alt obstacol înalt, pentru a trece de partea cealaltă; p. ext. a sări peste un obstacol. – Din fr. escalader.

ESCALADÁ, escaladez, vb. I. Tranz. A se cățăra pe un zid sau pe un alt obstacol înalt, pentru a trece de partea cealaltă; p. ext. a sări peste un obstacol. – Din fr. escalader.

ESCALADÁ, escaladez, vb. I. Tranz. (Franțuzism) A se cățăra pe un zid sau pe un alt obstacol înalt, pentru a trece de partea cealaltă; p. ext. a sări (peste un obstacol). Cei mai valizi ridică pe genunchi și coate coasta, escaladează groapa, se apropie de pîine și brînză, și se întorc cu sarcina lor acasă. ARGHEZI, P. T. 43. Marinarii... escaladară în salturi balustrada puntei, înarmați cu lopeți de barcă. BART, S. M. 91.

ESCALADÁ vb. I. tr. A sări, a trece peste un obstacol înalt, cățărându-se, folosind o scară. [< fr. escalader].

ESCALADÁ vb. tr. 1. a se cățăra pe un zid înalt, pe un obstacol, pe un munte. 2. a lua cu asalt. 3. (fig.) a înteți, a crește, a intensifica, a extinde treptat o acțiune, un conflict. (< fr. escalader)

A ESCALADÁ ~éz tranz. (obstacole înalte) A trece, cățărându-se sau folosind o scară. /<fr. escalader

*escaladéz v. tr. (fr. escalader, d. escalade, asalt cu scările, care vine d. it. scalata, d. scala, scară). Sar agățîndu-mă: a escalada un zid.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

escaladá (a ~) vb., ind. prez. 3 escaladeáză

escaladá vb., ind. prez. 1 sg. escaladéz, 3 sg. și pl. escaladeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ESCALADÁ vb. 1. a sui, a urca. (A ~ piscurile Alpilor.) 2. a sări, a trece. (~ un zid.)

ESCALADA vb. 1. a sui, a urca. (A ~ piscurile Alpilor.) 2. a sări, a trece. (~ un zid.)


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

escalada, escaladez v. t. (er., glum.d. bărbați) a avea contact sexual cu o femeie.

Intrare: escalada
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • escalada
  • escaladare
  • escaladat
  • escaladatu‑
  • escaladând
  • escaladându‑
singular plural
  • escaladea
  • escaladați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • escaladez
(să)
  • escaladez
  • escaladam
  • escaladai
  • escaladasem
a II-a (tu)
  • escaladezi
(să)
  • escaladezi
  • escaladai
  • escaladași
  • escaladaseși
a III-a (el, ea)
  • escaladea
(să)
  • escaladeze
  • escalada
  • escaladă
  • escaladase
plural I (noi)
  • escaladăm
(să)
  • escaladăm
  • escaladam
  • escaladarăm
  • escaladaserăm
  • escaladasem
a II-a (voi)
  • escaladați
(să)
  • escaladați
  • escaladați
  • escaladarăți
  • escaladaserăți
  • escaladaseți
a III-a (ei, ele)
  • escaladea
(să)
  • escaladeze
  • escaladau
  • escalada
  • escaladaseră
excalada
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)