7 definiții pentru erodare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

erodare sf [At: CHIRIȚĂ, P. 693 / Pl: ~dări / E: eroda] 1 Eroziune a solului (produsă sub acțiunea apei sau a altor agenți naturali). 2 (Med) Distrugere (treptată) a unui țesut.

ERODÁRE, erodări, s. f. Acțiunea de a (se) eroda și rezultatul ei; eroziune. – V. eroda.

ERODÁRE, erodări, s. f. Acțiunea de a (se) eroda și rezultatul ei; eroziune. – V. eroda.

ERODÁRE s.f. (Rar) Eroziune. [< eroda].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

erodáre s. f., g.-d. art. erodắrii; pl. erodắri

erodáre s. f., g.-d. art. erodării; pl. erodări


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ERODÁRE s. 1. v. eroziune. 2. (concr.) coroziune, eroziune, roadere, (pop.) mâncătură, rosătură. (S-a produs o ~.)

ERODARE s. (GEOL., GEOGR.) 1. eroziune, roadere, săpare, șiroire, (fig.) spălare. (Proces de ~ a solului de către ape.) 2. (concr.) coroziune, eroziune, roadere, (pop.) mîncătură, rosătură. (S-a produs o ~.)

Intrare: erodare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • erodare
  • erodarea
plural
  • erodări
  • erodările
genitiv-dativ singular
  • erodări
  • erodării
plural
  • erodări
  • erodărilor
vocativ singular
plural