7 definiții pentru erector (adj.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ERECTOR, -OARE, erectori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. (Anat.; despre mușchi) Care servește la ridicarea anumitor organe. 2. S. n. Mașină de lucru folosită la ridicarea și la așezarea în poziție definitivă a pieselor prefabricate grele. – Din fr. érecteur.
ERECTOR, -OARE, erectori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. (Anat.; despre mușchi) Care servește la ridicarea anumitor organe. 2. S. n. Mașină de lucru folosită la ridicarea și la așezarea în poziție definitivă a pieselor prefabricate grele. – Din fr. érecteur.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
erector, ~oare [At: LM / Pl: ~i, ~oare / E: fr érecteur] 1 a (D. mușchi) Care servește la ridicarea anumitor organe. 2 sn Mașină de lucru folosită la ridicarea și la așezarea în poziție definită a pieselor prefabricate grele.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ERECTOR adj.m. (Despre mușchi) Care servește la ridicarea anumitor organe. // s.n. Mașină de lucru folosită la ridicarea și la așezarea în poziție definitivă a pieselor prefabricate grele. [< fr. érecteur].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ERECTOR, -OARE I. adj., s. m. (mușchi, nerv) care servește la ridicarea anumitor organe. II. s. n. mașină de lucru folosită la ridicarea și așezarea în poziție definitivă a pieselor prefabricate grele. (< fr. érecteur)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
erector1 adj. m., pl. erectori; f. sg. și pl. erectoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
erector1 adj. m., pl. erectori; f. sg. și pl. erectoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
erector adj. m., pl. erectori; f. sg. și pl. erectoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
erector, erectoareadjectiv
- 1. (Despre mușchi) Care servește la ridicarea anumitor organe. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- érecteur DEX '09 DEX '98 DN