erborizare sf [At: PONTBRIANT, D. / V: her~, ier~ / Pl: ~zări / E: erboriza] 1 Culegere a plantelor pentru studiu (sau în scopuri medicale) Si: (nob) erborare (1), erborat¹ (1), erborizat¹ (1). 2 (Rar) Excursie făcută pentru a studia plantele în locul în care cresc și pentru a le culege Si: (nob) erborare (2), erborat¹ (2), erborizat¹ (2). 3 (Îvr) Arborizație (în unele minerale) Si: (nob) erborare (3), erborat¹ (3), erborizat¹ (3).

ERBORIZÁRE s.f. v. ierborizare.

HERBORIZÁRE s.f. v. ierborizare.

IERBORIZÁRE s.f. Acțiunea de a ierboriza. [Var. erborizare, herborizare s.f. / < ierboriza].

erborizáre s. f., g.-d. art. erborizării