5 definiții pentru erbicid (adj.) ierbicid


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

erbicid, ~ă sn, a [At: LTR / V: ier~ / Pl: ~e / E: fr herbicide] 1-2 (Substanță) care se folosește la distrugerea ierburilor dăunătoare agriculturii și a buruienilor de pe terenuri, drumuri etc.

ERBICÍD, -Ă adj., s.n. (Substanță) care distruge ierburile dăunătoare pentru agricultură. [Var. ierbicid, -ă adj., s.n. / < fr. herbicide, cf. lat. herba – iarbă, caedere – a ucide].

ERBICÍD, -Ă adj., s. n. (substanță) care distruge buruienile din culturi. (< fr. herbicide)

IERBICÍD, -Ă adj., s.n. v. erbicid.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ERBI- „iarbă, buruiană”. ◊ L. herba „iarbă” > fr. herbi-, germ. id., engl. id. > rom. erbi-.~cid (v. -cid), adj., s. n., (substanță) care distruge ierburile dăunătoare agriculturii; ~color (v. -color), adj., de culoarea verde a ierbii; ~fer (v. -fer), adj., acoperit cu ierburi; ~vor (v. -vor), adj., s. n. pl., 1. adj., Care se hrănește cu ierburi. 2. s. n. pl., Grup de mamifere care se hrănesc cu vegetale, avînd o dentiție specială.

Intrare: erbicid (adj.)
erbicid1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A3)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • erbicid
  • erbicidul
  • erbicidu‑
  • erbici
  • erbicida
plural
  • erbicizi
  • erbicizii
  • erbicide
  • erbicidele
genitiv-dativ singular
  • erbicid
  • erbicidului
  • erbicide
  • erbicidei
plural
  • erbicizi
  • erbicizilor
  • erbicide
  • erbicidelor
vocativ singular
plural
ierbicid1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A3)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ierbicid
  • ierbicidul
  • ierbicidu‑
  • ierbici
  • ierbicida
plural
  • ierbicizi
  • ierbicizii
  • ierbicide
  • ierbicidele
genitiv-dativ singular
  • ierbicid
  • ierbicidului
  • ierbicide
  • ierbicidei
plural
  • ierbicizi
  • ierbicizilor
  • ierbicide
  • ierbicidelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

erbicid ierbicid

  • 1. (Substanță chimică) care distruge buruienile dăunătoare agriculturii.
    surse: DEX '09 DLRLC DN

etimologie: