EOLIAN, -Ă, eolieni, -e, adj. Care este acționat sau produs de vânt. ♦ Formație eoliană = formație geologică a cărei origine se datorează acțiunii de transport, de sedimentare sau de eroziune a vântului. Energie eoliană = energia cinetică a maselor de aer atmosferic aflate în mișcare relativă față de suprafața terestră. [Pr.: e-o-li-an] – Din fr. éolien.

eolian, ~ă [At: COSTINESCU / P: e-o-li-an / V: ~ien / Pl: ~ieni, ~iene, (înv) ~i, ~e / E: fr éolian] 1-2 smf, a (Persoană) care făcea parte din populația de bază a Eolidei. 3-4 smf, a (Om) originar din Eolida. 5 smp Popor care locuia în Eolida. 6 sf Unul dintre cele 5 dialecte ale limbii elene care se vorbea în Eolida. 7-8 a Care aparține Eolidei sau eolienilor (5) Si: eolic (1-2). 9-10 a Privitor la Eolida sau la eolieni (5) Si: eolic (3-4). 11-12 a Caracteristic Eolidei sau eolienilor (5) Si: eolic (5-6). 13 a (Îs) Harpă ~ă Instrument cu coarde care vibrează la vânt producând sunete melancolice și armonioase. 14 a (Îs) Mod ~ Principalul mod al gamei în muzica greacă veche. 15 a Care este acționat de vânt. 16 a Care este produs de vânt Si: eolic (7). 17 a Care folosește energia vântului. 18 a (Glg; îs) Formație ~ă (sau depozit ~) Formație geologică a cărei origine se datorează acțiunii de transport, de sedimentare sau de eroziune a vântului. corectat(ă)

*EOLIAN l. adj. 🌍 1 Ce aparține Eolienilor; dialect ~, dialect grec întrebuințat de Alceu și de Sapho ¶ 2 🎼 Harpă ~ă, harpă antică despre care legenda spune că coardele ei vibrau la adierea vîntului și trezeau pe regele David în miez de noapte, inspirîndu-l în compunerea psalmilor ¶ 3 🎼 Mod al gamei în muzica greacă veche, asemănător cu o gamă minoră de astăzi, fără notă sensibilă. II. EOLIENI sm. pl. 🌍 Popor grec care, gonit din Pelopones de Dorieni, se duse să se stabilească în Eolia [fr.].

EOLIAN, -Ă, eolieni, -e, adj. Care este acționat sau produs de vânt. ♦ Formație eoliană = formație geologică a cărei origine se datorește acțiunii de transport, de sedimentare sau de eroziune a vântului. [Pr.: e-o-li-an] – Din fr. éolien.

EOLIAN, -Ă, eolieni, -e, adj. Care este acționat sau produs de vînt. În vederea studierii posibilităților de utilizare a energiei eoliene din țara noastră și [a] dezvoltării construcției de motoare eoliene, s-a construit un tip original de anemograf cu ajutorul căruia vom putea stabili regimul vînturilor din țara noastră. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 367, 5/3. ♦ Formație eoliană = formație geologică (dune, loess etc.) a cărei origine se datorează acțiunii de transport, de sedimentare sau de eroziune a vîntului. – Pronunțat: e-o-li-an.

EOLIAN, -Ă adj. Acționat (sau produs) de vînt; anemogen. ◊ Depozit eolian = sediment format dintr-un material transportat de vînt. [Pron. e-o-li-an. / < fr. éolien, cf. Eolus – zeul vînturilor la greci].

EOLIAN, -Ă adj. acționat de vânt; anemogen. ♦ formație ~ă = formație geologică provenind din acțiunea de transport, sedimentare sau de eroziune a vântului; harpă ~ă = instrument muzical ale cărui corzi, întinse, sunt puse în vibrație sub acțiunea vântului. (< fr. éolien)

EOLIAN ~ană (~eni, ~ene) Care se datorește acțiunii vântului. Energie ~ană. [Sil. e-o-li-an] /<fr. éolien

eolian a. relativ la Eol: harpă eoliană, instrument de coarde ce vântul le face să vibreze. ║ din Eolida: dialect eolian.

*eolián, -ă s. și adj. Locuitor din Eolia; eolic. Modu eolian saŭ eolic, unu din modurile vechiĭ muzicĭ greceștĭ. Harpa eoliană (d. Eol, regele vînturilor), instrument cu coarde care vibrează cînd bate vîntu.

eolien, ~ă smf, a vz eolian

Eolieni m. pl. unul din cele 4 triburi cari populară Grecia primitivă și cari emigrară apoi în Azia-Mică.

eolian (desp. e-o-li-an) adj. m., pl. eolieni (desp. -li-eni); f. eoliană, pl. eoliene

eolian (e-o-li-an) adj. m., pl. eolieni (-li-eni); f. eoliană, pl. eoliene

eolian adj. m. (sil. e-o-li-an), pl. eolieni (sil. -li-eni); f. sg. eoliană, pl. eoliene

eoliană, harfă ~ v. harfă; sunet (7).

harfă eoliană v. harfă; sunet.

EOLIÁN, -Ă (< 1 fr., 2 {s} gr. Aiolos „Eol, zeul vânturilor”) s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La m. pl.) Unul dintre cele patru triburi ale elenilor. ♦ Persoană aparținând acestui trib. 2. Adj. Care este acționat sau produs de vânt. ◊ Energie e. = energie cinetică a maselor de aer atmosferic aflate în mișcare relativă față de suprafața terestră. Relief e. = ansamblu de forme de relief sculptate prin acțiunea de eroziune (deflație și coraziune) și de acumulare. 3. Adj. (MUZ.) Mod. e. = mod medieval gregorian cu finala pe la.

EOLIENE, Insulele ~ v. Lipare, Insulele ~.