enucleație sf [At: ENC. ROM. / V: ~iune / P: ~cle-a-ți-e / Pl: ~ii / E: fr énucléation] 1 (Liv) Explicație. 2 (Med) Extirpare operatorie a unei formațiuni organice circumscrise sau a unei tumori prin izolare de țesuturile înconjurătoare Si: enucleare (2). 3 Extirpare a unui ochi, când din cauza acestuia este amenințat cu orbirea și celălalt Si: enucleare (3).

ENUCLEAȚIE s.f. (Liv.) Explicație; enucleare. [Pron. -cle-a-, gen. -iei, var. enucleațiune s.f. / cf. fr. énucléation, lat. enucleatio].

ENUCLEAȚIE s. f. enucleare. (< fr. énucléation, lat. enucleatio)

enucleațiune sf vz enucleație

ENUCLEAȚIUNE s.f. v. enucleație.

enucleație (desp. -nu-cle-a-ți-e) s. f., art. enucleația (desp. -ți-a), g.-d. art. enucleației; pl. enucleații, art. enucleațiile (desp. -ți-i-)

enucleație (-nu-cle-a-ți-e) s. f., art. enucleația (-ți-a), g.-d. art. enucleației; pl. enucleații, art. enucleațiile (-ți-i-)

enucleație s. f. (sil. -cle-a-ți-e), art. enucleația (sil. -ți-a), g.-d. art. enucleației; pl. enucleații, art. enucleațiile (sil. -ți-i-)

ENUCLEAȚIE s. v. enucleare.

ENUCLEAȚIE s. (MED.) enucleare. (~ unui ochi.)