ENERGETICĂ s. f. Ramură a fizicii care studiază fenomenele produse în sistemele fizice din punctul de vedere al transformărior de energie dintr-o formă în alta; ramură a tehnicii care se ocupă cu studiul surselor și posibilităților tehnico-economice de exploatare și utilizare a diverselor forme de energie. O dată cu întocmirea planului de electrificare s-au pus bazele unei noi orientări în dezvoltarea energeticii în țara noastră. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 362, 5/1.

ENERGETICĂ s.f. Parte a fizicii care studiază manifestările diferitelor forme de energie. ♦ Ramură a tehnicii care studiază sursele de energie și posibilitățile de folosire ale acestora. [Gen. -cii. / < fr. énergétique].

ENERGETICĂ f. 1) Știință care se ocupă cu studiul descoperirii și exploatării surselor de energie. 2) Tehnica distribuirii și folosirii energiei sub diferitele ei forme. /<fr. énergétique

ENERGETIC, -Ă, energetici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Privitor la producerea și la folosirea diferitelor forme de energie. ◊ Sistem energetic = ansamblu de instalații organizat unitar în scopul producerii transportului și distribuției energiei electrice pe un anumit teritoriu. 2. S. f. Ramură a fizicii care studiază fenomenele produse în sistemele fizice din punctul de vedere al transformărilor de energie dintr-o formă în alta; ramură a tehnicii care se ocupă cu studiul surselor și al posibilităților tehnico-economice de exploatare și de utilizare a diferitelor forme de energie. – Din fr. énergétique.

energetic, ~ă [At: PETICĂ, O. 462 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr énérgétique] 1 a (D. teorii, concepții etc.) Care este în conformitate cu teoriile energetismului. 2 a Care favorizează producerea de energie (11). 3 a Privitor la producerea și la folosirea diferitelor forme de energie (11). 4-5 a (D. corpuri, substanțe, surse de energie etc.) Care produce sau furnizează energie (11). 6 a Care se referă la energie (11). 7 a Specific energiei (11). 8 a Care aparține energiei (11). 9 sf Ramură a fizicii care studiază fenomenele produse în sistemele fizice din punctul de vedere al transformărilor de energie dintr-o formă în alta. 10 sf Ramură a tehnicii care se ocupă cu studiul surselor și al posibilităților tehnice de exploatare și utilizare a diferitelor forme de energie.

ENERGETIC, -Ă, energetici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Privitor la producerea și la folosirea diferitelor forme de energie. ◊ Sistem energetic = ansamblu de instalații organizat unitar în scopul producerii, transmisiunii și distribuției energiei electromagnetice pe un anumit teritoriu. 2. S. f. Ramură a fizicii care studiază fenomenele produse în sistemele fizice din punctul de vedere al transformărilor de energie dintr-o formă în alta; ramură a tehnicii care se ocupă cu studiul surselor și al posibilităților tehnico-economice de exploatare și de utilizare a diferitelor forme de energie. – Din fr. énergétique.

ENERGETIC, -Ă I. adj. referitor la energie, care produce energie. ♦ sistem ~ = ansamblu de instalații pentru producerea, transmiterea și distribuția energiei electromagnetice pe un anumit teritoriu. II. s. f. 1. ramură a științelor tehnice, despre descoperirea și exploatarea surselor de energie, posibilitățile de utilizare a acesteia, precum și construirea și exploatarea sistemelor energetice. 2. informație în serviciul economiei de energie. (< fr. énergétique)

energetică s. f., g.-d. art. energeticii

energetică s. f., g.-d. art. energeticii

energetică s. f., g -d. art. energeticii

ENERGETÍCĂ (< fr. {i}) Ramură a științelor tehnice având ca obiect descoperirea, inventarierea și exploatarea resurselor energetice, transformarea, transportul și utilizarea energiei, precum și construcția și exploatarea sistemelor energetice. După energia produsă, transmisă sau consumată, se deosebesc: energetica generală, termoenergetica, hidroenergetica, electroenergetica, energetica nucleară, energetica eoliană etc. După natura sectorului economic în care intervin purtătorii de energie, e. economiei naționale se clasifică în: e. industrială, e. transporturilor, e. agriculturii, e. comunală și edilitară. ◊ E. industrială = domeniu al e. care studiază utilizarea energiei în cadrul proceselor industriale, până la nivelul platformelor industriale. E. nucleară = domeniu al e. care se ocupă cu obținerea energiei termice prin reacția controlată de fisiune în lanț în reactoarele nucleare și transformarea acesteia în energie electrică în cadrul centralelor nuclearoelectrice.