12 definiții pentru enciclopedist (s.m.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

enciclopedist, ~ă [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~iști, ~e / E: fr encyclopédiste] 1 sm Autor al unei enciclopedii (2). 2 sm (Spc) Nume dat filozofilor, savanților, scriitorilor francezi, precursori ai Revoluției Franceze de la sfârșitul sec. XVIII, care s-au grupat în scopul editării unei enciclopedii (2). 3-4 sm, a (Persoană) care are cunoștințe cuprinzătoare și un orizont larg. 5 a Enciclopedic (1).

ENCICLOPEDÍST, -Ă, enciclopediști, -ste, s. m., s. f., adj. 1. S. m. pl. Nume dat gânditorilor, savanților și scriitorilor francezi precursori ai Revoluției Franceze de la sfârșitul sec, XVIII, care au colaborat la editarea unei enciclopedii. 2. Adj., s. m. și f. (Rar) (Persoană) care are cunoștințe enciclopedice. – Din fr. encyclopédiste.

ENCICLOPEDÍST, -Ă, enciclopediști, -ste, subst., adj. 1. S. m. pl. Nume dat gânditorilor, savanților și scriitorilor francezi precursori ai Revoluției Franceze de la sfârșitul sec. XVIII, care s-au grupat în scopul editării unei enciclopedii. 2. Adj., s. m. și f. (Rar) (Persoană) care are cunoștințe enciclopedice. – Din fr. encyclopédiste.

ENCICLOPEDÍST, -Ă, enciclopediști, -ste, s. m. și f. 1. Nume dat gînditorilor progresiști, precursori ai revoluției franceze burgheze de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, care s-au grupat în scopul editării «Enciclopediei». Dînd expresie interesului burgheziei în ascensiune de a dărîma vechile relații feudale, enciclopediștii au supus toate vechile concepții și așezăminte sociale unei critici revoluționare necruțătoare. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 122, 3/1. 2. (Rar) Persoană care are cunoștințe enciclopedice.

ENCICLOPEDÍST, -Ă s.m. și f. 1. Nume dat filozofilor materialiști burghezi și altor gânditori progresiști precursori ai revoluției franceze de la sfârșitul sec. XVIII, care s-au unit în vederea elaborării Enciclopediei. 2. (Rar) Persoană care are cunoștințe enciclopedice; encicloped. [< fr. encyclopédiste].

ENCICLOPEDÍST, -Ă I. s. m. f. nume dat filozofilor, savanților și scriitorilor francezi progresiști din sec. XVIII care au colaborat la elaborarea Enciclopediei științelor, artelor și meșteșugurilor (Diderot, DÁlembert etc.). II. adj., s. m. f. (persoană) care are cunoștințe enciclopedice; encicloped. (< fr. encyclopédiste)

ENCICLOPEDÍST2 ~stă (~ști, ~ste) m. și f. 1) Autor de enciclopedii. 2) Persoană care posedă cunoștințe enciclopedice. 3) (în Franța sec. XVIII) Fiecare dintre cugetătorii care s-au unit în vederea elaborării unei enciclopedii. /<fr. encyclopédiste

ENCICLOPEDÍST1 ~stă (~ști, ~ste) Care ține de enciclopedism; propriu enciclopedismului. /<fr. encyclopédiste

enciclopedist m. autorul unei enciclopedii; s’aplică mai ales colaboratorilor marei Enciclopedii franceze din sec. XVIII, al cării autor principal a fost Diderot.

*enciclopedíst, -ă s. (d. enciclopedie). Autor al uneĭ enciclopediĭ saŭ care știe toate științele. Nume dat autorilor mariĭ enciclopediĭ din seculu XVIII. Adj. Școală enciclopedistă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

enciclopedíst (-ci-clo-) adj. m., s. m., pl. enciclopedíști; adj. f., s. f. enciclopedístă, pl. enciclopedíste

enciclopedíst adj. m., s. m. (sil. -clo-), pl. enciclopedíști; f. sg. enciclopedístă, pl. enciclopedíste

Intrare: enciclopedist (s.m.)
enciclopedist substantiv masculin
  • silabație: -clo-
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • enciclopedist
  • enciclopedistul
  • enciclopedistu‑
plural
  • enciclopediști
  • enciclopediștii
genitiv-dativ singular
  • enciclopedist
  • enciclopedistului
plural
  • enciclopediști
  • enciclopediștilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)