5 definiții pentru emendare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
emendare sf [At: LM / Pl: ~dări / E: emenda] (Liv) 1 Corectare. 2 Îmbunătățire.
EMENDARE s.f. Acțiunea de a emenda și rezultatul ei; îmbunătățire, îndreptare, corectare; emendație. [< emenda].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
emendare (corectare) s. f., g.-d. art. emendării, pl. emendări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
emendare s. f., g.-d. art. emendării, pl. emendări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
emendare s. f., pl. emendări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: emendare
emendare substantiv feminin
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
emendare, emendărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a emenda și rezultatul ei. DNsinonime: corectare emendație îmbunătățire îndreptare
etimologie:
- emenda DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.