7 definiții pentru elvețian (s.m.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ELVEȚIÁN, -Ă, elvețieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația Elveției sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Elveției sau elvețienilor (1), privitor la Elveția ori la elvețieni; elvetic. [Pr.: -ți-an] – Elveția (n. pr.) + suf. -ean.

elvețian, ~ă [At: I. GOLESCU, C. / V: (îvr) ~eti~ / P: ~ți-an / Pl: ~ieni, ~iene și (rar) ~i, ~e / E: Elveția + -ean] 1-2 smf, a (Persoană) care face parte din populația de bază a Elveției Si: (rar) elvet (1). 3-4 smf, a (Persoană) originară din Elveția Si: (rar) elvet (2). 5 smp Popor care trăiește în Elveția Si: (îvr) șvițeran. 6-7 a Care aparține Elveției (sau elvețienilor) (5) Si: (rar) elvetic (1-2), (înv) elveticesc (1-2), (îvr) șvițeran, (nob) elvetianesc (1-2). 8-9 Caracteristic Elveției (sau elvețienilor) (5) Si: (nob) elvetianesc (3-4), (rar) elvetic (3-4), (înv) elveticesc (3-4) (îvr) șvițeran. 10-11 a Privitor la Elveția sau la elvețieni (5) Si: (rar) elvetic (5-6) (înv) elveticesc (5-6), șvițeran, (nob) elvetianesc (5-6).

ELVEȚIÁN, -Ă, elvețieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Elveției sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Elveției sau populației ei, privitor la Elveția sau la populația ei; elvetic. [Pr.: -ți-an] – Elveția (n. pr.) + suf. -ean.

ELVEȚIÁN1, elvețieni, s. m. Persoană care face parte din populația de bază a Elveției sau care este originară de acolo. – Pronunțat: -ți-an.

ELVEȚIÁN2 ~ánă (~éni, ~éne) m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Elveției sau este originară din Elveția. /Din Elveția n. pr. + suf. ~ean


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

elvețián (referitor la Elveția) (-ți-an) adj. m., s. m., pl. elvețiéni (-ți-eni); adj. f., s. f. elvețiánă, pl. elvețiéne

elvețián adj. m., s. m. (sil. -ți-an), pl. elvețiéni (sil. -ți-eni); f. sg. elvețiánă, g.-d. art. elvețiénei, pl. elvețiéne

Intrare: elvețian (s.m.)
  • silabație: -ți-an info
substantiv masculin (M23)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • elvețian
  • elvețianul
  • elvețianu‑
plural
  • elvețieni
  • elvețienii
genitiv-dativ singular
  • elvețian
  • elvețianului
plural
  • elvețieni
  • elvețienilor
vocativ singular
  • elvețianule
  • elvețiene
plural
  • elvețienilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

elvețian, -ă (persoană) elvețiană

  • 1. Persoană care face parte din populația Elveției sau este originară de acolo.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX

etimologie:

  • nume propriu Elveția + sufix -ean.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX