eligibil, ~ă a [At: CODRU-DRĂGUȘANU, C. 228 / V: (îvr) eleg~ / Pl: ~i, ~e / E: fr éligible, it eligibile, lat eligibilis] 1-2 (D. oameni) Care întrunește toate condițiile spre a putea fi ales (într-o funcție politică sau) într-un organ reprezentativ. 3 (Înv; d. funcții sau forme de organizare politică și socială) Care poate fi obținut prin alegere.

ELIGIBIL, -Ă, eligibili, -e, adj. Care întrunește toate condițiile spre a putea fi ales într-o funcție sau într-un loc de răspundere.

ELIGIBIL, -Ă adj. Care îndeplinește condițiile pentru a putea fi ales. [Cf. fr. éligible < lat. eligere – a alege].

ELIGIBIL, -Ă adj. care îndeplinește condițiile spre a putea fi ales într-o funcție sau într-un organ reprezentativ. (< fr. éligible, lat. eligibilis)

eligibil, -ă adj. (jur.) ◊ „Copil eligibil, în terminologia cu care operează C.R.A. [Comitetul Român de Adopțiuni], înseamnă copil disponibil înfierii – copiii provenind de la o instituție de stat pentru ocrotirea minorilor (leagăne, cămine și orfelinate).” R.l. 29 XI 91 p. 1 (DN, DEX – alte sensuri)

ELIGIBIL ~ă (~i, ~e) Care poate fi ales (într-o funcție, într-un organ de conducere sau reprezentativ). /<fr. éligible, lat. eligibilis

eligibil a. care întrunește condițiunile necesare spre a fi ales.

*eligíbil, -ă adj. (lat. eligibilis. V. aleg, elită). Care poate fi ales (deputat, senator ș. a.).

elegibil, ~ă a vz eligibil

eligibil adj. m., pl. eligibili; f. eligibilă, pl. eligibile

eligibil adj. m., pl. eligibili; f. eligibilă, pl. eligibile

eligibil adj. m., pl. eligibili; f. sg. eligibilă, pl. eligibile

Eligibil ≠ ineligibil, neeligibil