4 definiții pentru electru


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

electru1 sn [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: (îvr) ile~ / E: ns cf electric, electricitate] (Înv) Electricitate.

*eléctru n. (vgr. élektron). Aliaj de aur și argint. Chihlimbar. – La Dos. ilectru (ngr. ilektron), chihlimbar.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

eléctru s. m. – Ambră. – Var. ilectru. Gr. ἠλέϰτρον (sec. XVIII). Înv. Se întîlnește cu electric, adj., din fr., cu numeroși der.

Intrare: electru
substantiv masculin (M62)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • electru
  • electrul
  • electru‑
plural
genitiv-dativ singular
  • electru
  • electrului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)