9 definiții pentru einsteiniu Es


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

einsteiniu sn [At: LTR2 / P: ainștainiu / Pl: nct / E: fr einsteinum, ger Einsteinium] Element chimic transuranic, obținut pe cale artificială.

EINSTEINIU s. n. Element chimic transuranic, obținut pe cale artificială. [Pr.: aĭnștáinĭu] – Din fr. einsteinium.

EINSTEINIU s. n. Element chimic transuranic, obținut pe cale artificială. [Pr.: ainștáiniu] – Din fr. einsteinium.

EINSTEINIU s.n. Element transuranic sintetic. [Pron. ain-ștái-niu. / < germ. Einsteinium, cf. Einstein – fizician german].

EINSTÉINIU s. n. element transuranic sintetic din grupa actinidelor. (< fr. einsteinium)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

einsteiniu [pron. aĭnștáinĭu] (ein-stei-niu) s. n., art. einsteiniul; simb. Es

einsteiniu s. n. [pron. ain-ștái-niu], art. einsteiniul; simb. Es


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

EINSTÉINIU (< fr.; {s} Einstein) [áinștainiu] s. n. Metal din grupa actinoidelor (Es; nr. at. 99). A fost descoperit (1952) de A. Ghiorso și colaboratorii săi în probele colectate în urma primei explozii nucleare efectuată de S.U.A. în Oc. Pacific. În cantități submicro a fost obținut de colectivul condus de B.B. Cunningham.

Es, simbol chimic pentru einsteiniu.

Intrare: einsteiniu
  • silabație: ein-stei-niu
  • pronunție: aĭnștáinĭu
substantiv neutru (N56)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • einsteiniu
  • einsteiniul
  • einsteiniu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • einsteiniu
  • einsteiniului
plural
vocativ singular
plural
Es simbol
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • Es
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

einsteiniu Es

  • 1. Element chimic transuranic din grupa actinidelor, obținut pe cale artificială.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN MDN '00
  • comentariu simbol Es
    surse: DOOM 2

etimologie: