5 definiții pentru egrenat (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EGRENÁT s. n. Faptul de a egrena.V. egrena.

EGRENÁT s. n. Faptul de a egrena.V. egrena.

egrenat sn [At: LTR2 / Pl: ~uri / E: egrena] (Tex) Egrenare.

EGRENÁT s. n. Faptul de a egrena; egrenare.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

egrenát s. n. (sil. -gre-)

Intrare: egrenat (s.n.)
  • silabație: e-gre-nat
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • egrenat
  • egrenatul
  • egrenatu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • egrenat
  • egrenatului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

egrenat (s.n.)

  • 1. Faptul de a egrena.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: egrenare

etimologie:

  • vezi egrena
    surse: DEX '98 DEX '09