8 definiții pentru eferent
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
EFERENT, -Ă, eferenți, -te, adj. Care duce (în afară). ◊ Fibre nervoase eferente = fibre nervoase prin care excitația trece de la centrii nervoși spre zonele periferice ale corpului. – Din fr. efférent.
EFERENT, -Ă, eferenți, -te, adj. Care duce (în afară). ◊ Fibre nervoase eferente = fibre nervoase prin care excitația trece de la centrii nervoși spre zonele periferice ale corpului. – Din fr. efférent.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
eferent, ~ă a [At: DN2 / Pl: ~nți, ~e / E: fr efférent] 1 Care duce în afară. 2 (Îs) Fibre nervoase ~e Fibre nervoase prin care excitația trece de la centrii nervoși spre periferia corpului.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EFERENT, -Ă adj. Care duce în afară. ◊ Nervi eferenți = nervi prin care excitația trece de la centrii nervoși spre periferia corpului; vase eferente = vase care conduc lichidele secretate. [< fr. efférent, cf. lat. effere – a duce în afară].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EFERENT, -Ă adj. (despre vase, nervi) care duce în afară de la un centru important, de la un organ. (< fr. efférent, lat. efferens)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
EFERENT ~tă (~ți, ~te) Care duce în afară. ◊ Nerv ~ nerv prin care excitația trece de la centrii nervoși spre periferia corpului. /<fr. efférent
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
eferent (care duce în afară) adj. m., pl. eferenți; f. eferentă, pl. eferente
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
eferent (care duce în afară) adj. m., pl. eferenți; f. eferentă, pl. eferente
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
eferent adj. m., pl. eferenți; f. sg. eferentă, pl. eferente
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
eferent, eferentăadjectiv
- 1. Care duce (în afară). DEX '09 DEX '98 DN
- 1.1. Fibre nervoase eferente = fibre nervoase prin care excitația trece de la centrii nervoși spre zonele periferice ale corpului. DEX '09 DEX '98 DN
- 1.2. Vase eferente = vase care conduc lichidele secretate. DN
-
etimologie:
- efférent DEX '09 DEX '98 DN