3 definiții pentru edictat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
EDICTA vb. I. tr. A da un edict; a proclama. [< lat. edictare, cf. fr. édicter].
EDICTA vb. tr. a da un edict; a proclama. (< lat. edictare, fr. édicter)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
edicta vb. ind. prez. 1 sg. edictez, 3 sg. și pl. edictează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: edictat
edictat participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)