4 definiții pentru ecluzier (adj.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ecluzier, ~ă [At: DN3 / P: ~zi-er / Pl: ~i, ~e / E: fr éclusier] 1 a Referitor la ecluză (1-2). 2 a De ecluză. 3 smf Persoană care lucrează la ecluză Si: ecluzist.
ECLUZIER, -Ă adj. Referitor la ecluză. // s.m. Cel care manevrează ecluzele. [Pron. -zi-er. / < fr. éclusier].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ECLUZIER, -Ă I. adj. referitor la ecluză. II. s. m. muncitor care manevrează ecluzele. (< fr. éclusier)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ecluzier s. m., adj. m., pl. ecluzieri; f. sg. ecluzieră, pl. ecluziere
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: ecluzier (adj.)
ecluzier2 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
ecluzier, ecluzierăadjectiv
- 1. Referitor la ecluză. DN
etimologie:
- éclusier DN