13 definiții pentru dulcișor (s.m.)

dulcișór, ~oáră [At: PANN, E. II, 36/24 / Pl: ~i, ~oáre / E: dulce + -ișor] 1-64 a (Șhp) (Cam) dulce (1-32) Si: dulcuț (1-64). 65 sm Plantă erbacee din familia leguminoaselor cu flori purpurii, care crește în regiunile alpine (Hedysarum obscurum). modificată

DULCIȘÓR, -OÁRĂ, dulcișori, -oare, adj., s. m. 1. Adj. Diminutiv al lui dulce; destul de dulce, relativ dulce. 2. S. m. Plantă erbacee din familia leguminoaselor, cu flori purpurii, care crește în regiunile alpine (Hedysarum obscurum).Dulce + suf. -ișor.

DULCIȘÓR, -OÁRĂ, dulcișori, -oare, adj., s. m. 1. Adj. Diminutiv al lui dulce; destul de dulce, relativ dulce. 2. S. m. Plantă erbacee din familia leguminoaselor, cu flori purpurii, care crește în regiunile alpine (Hedysarum obscurum).Dulce + suf. -șor.

DULCIȘÓR2, -OÁRĂ, dulcișori, -oare, adj. Diminutiv al lui dulce. 1. v. dulce (I 1). Să sădim un mîndru măr, Năltișor și verzișor, Tot cu roduri dulcișoare Și la față roșioare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 82. 2. v. dulce (II 4). Petre, Petrișor, Nume dulcișor. TEODORESCU, P. P. 35.

DULCIȘÓR1 s. m. Mică plantă erbacee din familia leguminoaselor, cu flori purpurii, care crește pe stîncile și prin pășunile din regiunea alpină (Hedysarum obscurum); cap-de-cocoș.

dulcișór2 s. m., pl. dulcișóri

dulcișór1 adj. m., pl. dulcișóri; f. dulcișoáră, pl. dulcișoáre

dulcișór adj. m., s. m., pl. dulcișóri; f. sg. dulcișoáră, pl. dulcișoáre

DULCIȘÓR s. (BOT.; Hedysarum) (reg.) cap-de-cocoș.

dulcișor m. plantă cu florile purpurii (Hedysarum).

dulcișór, -oáră adj. Cam dulce (E maĭ elegant de cît dulceag și n’are și înțelesu de „fad”). S.m. O mică plantă leguminoasă papilionacee cu florĭ purpuriĭ (hedýsarum obscúrum). Constituĭe un nutreț foarte bun.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

DULCIȘÓR s. (BOT.; Hedysarum) (reg.) cap-de-cocóș.

HEDYSARUM L., HEDISARUM, DULCIȘOR, fam. Leguminosae. Gen originar din Africa, America, Asia, Europa, 68 specii, erbacee sau semiarbuști, glabre, gri-albe sau cu păr mătăsos. Frunze, 5-9 perechi, cu foliolele eliptice sau ovat-oblonge. Flori roșii- purpur, albe sau galbene, mari de 2 cm (sepalele nu cad după perioada de înflorire, ovar cu cca 5 semințe), dispuse în racem lung-pedunculat, la subsuoara frunzei. Fruct, păstaie plată.

Intrare: dulcișor (s.m.)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dulcișor dulcișorul
plural dulcișori dulcișorii
genitiv-dativ singular dulcișor dulcișorului
plural dulcișori dulcișorilor
vocativ singular
plural